Muntenia – câmpia unde puterea s-a negociat cu imperiile
Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă
Encyclopaedia Britannica – „Walachia”
Pentru cadrul general al Țării Românești / Valahiei, pentru relația cu Imperiul Otoman și pentru începuturile suzeranității otomane asupra principatului. Britannica notează că Mircea cel Bătrân plătea tribut otomanilor încă din 1391, iar în 1417 a recunoscut suzeranitatea turcească.
Enciclopedia României – materiale despre Țara Românească și Muntenia
Pentru delimitarea istorică a Țării Românești, pentru rolul Munteniei ca parte răsăriteană a vechiului principat și pentru cadrul general al regiunii în istoria românilor.
Encyclopaedia Britannica – „Règlement Organique”
Pentru consecințele mișcării de la 1821, pentru sfârșitul regimului fanariot și pentru începutul etapei de reorganizare politică a Moldovei și Țării Românești sub influență rusă.
Enciclopedia României – „Anul 1821”
Pentru reperele legate de Tudor Vladimirescu, sfârșitul regimului fanariot și contextul politic al Țării Românești în anul 1821.
Radio România Internațional – „Fanarioți și mode în spațiul românesc”
Pentru nuanțarea epocii fanariote: nu doar fiscalitate grea, corupție și dependență politică, ci și circulație culturală, influențe urbane și rolul fanarioților ca agenți ai unor schimbări de mentalitate și stil.
Biblioteca Digitală – documente privind Revoluția de la 1821
Pentru sursele documentare referitoare la Tudor Vladimirescu, Eteria, boieri, corespondență diplomatică și raporturile complexe dintre mișcarea de la 1821, Imperiul Otoman și lumea fanariotă.
HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite”
Pentru momentul în care Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și pentru constituirea centrului politic modern al statului român.
Historia – „Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie”
Pentru contextul Unirii Principatelor, formarea primului guvern unic și reunirea camerelor legiuitoare la București în 1862.
Jurnalul Național – „București, capitală de 150 de ani”
Pentru data de 24 ianuarie 1862 ca moment oficial al transformării Bucureștiului în capitală a Principatelor Unite Române.
Encyclopaedia Britannica – materiale despre București și România modernă
Pentru contextul occidentalizării Bucureștiului, al modernizării urbane și al reputației de oraș cu aspirații europene, asociat mai târziu cu imaginea „Micului Paris”.
Lucrări de fundal recomandate
Constantin C. Giurescu – Istoria românilor / lucrări despre Țara Românească
Reper pentru istoria politică a Țării Românești, pentru domnii, instituții, relațiile cu Imperiul Otoman și formarea centrelor de putere.
Dinu C. Giurescu – lucrări de sinteză despre istoria românilor
Util pentru evoluția Țării Românești de la principat medieval la parte a statului român modern.
Nicolae Iorga – lucrări despre Bizanț după Bizanț, fanarioți și civilizația românească veche
Important pentru înțelegerea lumii post-bizantine, a influențelor grecești, a Fanarului și a relației dintre Țările Române și spațiul sud-est european.
Neagu Djuvara – lucrări despre civilizația română între Orient și Occident
Util pentru lectura de ansamblu a Munteniei și Bucureștiului ca spațiu de tranziție între influențe orientale, balcanice și occidentale.
Andrei Oțetea – lucrări despre Tudor Vladimirescu și mișcarea de la 1821
Reper pentru înțelegerea momentului 1821 ca ruptură politică majoră și ca sfârșit al regimului fanariot.
Șerban Papacostea – lucrări despre statalitatea medievală românească și raporturile cu marile puteri
Util pentru interpretarea Țării Românești în contextul presiunilor otomane, maghiare și regionale.
Radu R. Rosetti – lucrări despre organizarea militară și politică a Țării Românești
Relevant pentru contextul puterii domnești, al boierimii și al rolului militar în vechea Țară Românească.
Constantin C. Giurescu – Istoria Bucureștilor
Foarte utilă pentru trecerea de la geografia politică a Munteniei la afirmarea Bucureștiului ca centru de comandă.
George Potra – Din Bucureștii de altădată și lucrări despre hanurile bucureștene
Pentru Bucureștiul vechi, târguri, hanuri, mahalale, circulație comercială și atmosfera urbană dinaintea modernizării complete.
Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și despre viața urbană bucureșteană
Util pentru partea de istorie socială: mahalale, obiceiuri, viață cotidiană, raportul dintre orașul oficial și orașul profund.
Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866
Reper solid pentru transformările principatelor române, pentru contextul fanariot, Regulamentele Organice, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor și începuturile statului român modern.
Lucian Boia – lucrări despre mit, identitate și istorie românească
Util pentru nuanțarea formulelor despre Muntenia, București, modernizare, centralism și imaginarul politic românesc.
Kommentarer
0Vær den første til at kommentere
Tilmeld dig nu og bliv en del af Radio UZPR-fællesskabet!