Istoria Presei Transilvane - episodul I

Istoria Presei Transilvane - episodul I

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj  Instituția-cheie pentru Transilvania.   colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)   fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”   cataloage și inventare verificabile  sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori.  Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice   colecții microfilmate   cataloage bibliografice   bibliografii istorice oficiale  Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor.  Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj  Colecții digitale și fizice relevante pentru:   presa clujeană   presa maghiară ardeleană   publicații interbelice  Biblioteca ASTRA Sibiu  Extrem de importantă pentru:   presa sibiană   presa confesională   publicații românești din secolul XIX  Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei.  2 Arhive istorice  Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba)  Aici pot fi verificate:   autorizații de apariție   dosare de cenzură   registre administrative   corespondență editorială  Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere  (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism).  3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate)  Nicolae Iorga – Istoria presei românești  Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic.  Dicționarul presei românești (Academia Română)  Instrument modern, foarte util pentru:   date exacte   perioade de apariție   orientare politică  Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj  Studii academice despre:   presa românească din Transilvania   1848 în presă   presa și mișcarea națională  Sursă solidă pentru interpretare istorică.  4 Colecții digitalizate (verificabile online)  Arcanum Digitheca  Important pentru:   presa maghiară din Transilvania   colecții integrale digitalizate   verificarea articolelor originale  Foarte util pentru comparații multilingvistice.  Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională  Unele colecții transilvănene sunt scanate aici.  Europeana / WorldCat  Pentru verificarea datelor de catalog internațional.  5 Presa confesională (surse esențiale)  Transilvania are un ADN confesional puternic.  Trebuie consultate:   Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)   fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)   presa bisericească (ex. „Telegraful Român”)  Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă.  6 Perioada comunistă (1948–1989)  Pentru această etapă:   Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)   Arhivele județene   colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.)  Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și  trebuie documentată.  7 Perioada post-1989 și transformarea digitală  Surse:   Monitorul Oficial (pentru înregistrări)   date ONRC pentru societăți editoriale   arhive online ale publicațiilor   interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate)

Membrii UZPR din Serbia la Chișinău (I)

Pe data de 5 iunie 2026, în cadrul lansării cărții de interviuri „Reflecții eterne în oglinda timpului" de poeta și jurnalista Mariana Stratulat, Serbia, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu" pentru prima dată s-au întâlnit la Chișinău membrii UZPR filiala Serbia cu filiala Chișinău. Deși o colaborare prin reviste, antologii, se stabiliseră și prin dialogul virtual cu protagonista evenimentului și cu profesorul universitar Virginia Popoviç, Universitatea Novi Sad. Moderatorul evenimentului: profesorul Cătălin Negoiță, Galați. Președinta Filialei Chișinău Victoria Fonari a menționat de oportunitatea noilor punți culturale, jurnalistice și științifice. Interviu realizat de jurnalistul și scriitorul Andrei Viziru, membru al UZPR, Chișinău.

Volumul „SOARE” de Vasile Lupașc

O carte despre copilăria fără Wi-Fi, dar cu conexiuni pe viață! Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu istoricul și scriitorul Vasile Lupașc. Material difuzat în emisiunea Cu...minte de weekend, Radio România Cultural.

Gabriel Dinu și cupa pentru West Side Flower Fest 2026

Gabriel Dinu este artistul în metal care are expuse lucrări la Muzeul Sculpturilor din Fiare Vechi, din Parcul Drumul Taberei din București. Tot el este cel care a creat cupa de aproape nouă kilograme care va fi înmânată câștigătorilor concursului WSFF la care s-au înscris 14 echipe de studenți peisagiști de la șapte facultăti din țară. Cum a început povestea ne spune chiar ”artistul din garaj” cum i se mai spune.   Interviu realizat de Andrada Cojocaru, președinte UZPR Dolj.

Muntenia – câmpia unde puterea s-a negociat cu imperiile

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.   Bibliografie selectivă Encyclopaedia Britannica – „Walachia” Pentru cadrul general al Țării Românești / Valahiei, pentru relația cu Imperiul Otoman și pentru începuturile suzeranității otomane asupra principatului. Britannica notează că Mircea cel Bătrân plătea tribut otomanilor încă din 1391, iar în 1417 a recunoscut suzeranitatea turcească. Enciclopedia României – materiale despre Țara Românească și Muntenia Pentru delimitarea istorică a Țării Românești, pentru rolul Munteniei ca parte răsăriteană a vechiului principat și pentru cadrul general al regiunii în istoria românilor. Encyclopaedia Britannica – „Règlement Organique” Pentru consecințele mișcării de la 1821, pentru sfârșitul regimului fanariot și pentru începutul etapei de reorganizare politică a Moldovei și Țării Românești sub influență rusă. Enciclopedia României – „Anul 1821” Pentru reperele legate de Tudor Vladimirescu, sfârșitul regimului fanariot și contextul politic al Țării Românești în anul 1821. Radio România Internațional – „Fanarioți și mode în spațiul românesc” Pentru nuanțarea epocii fanariote: nu doar fiscalitate grea, corupție și dependență politică, ci și circulație culturală, influențe urbane și rolul fanarioților ca agenți ai unor schimbări de mentalitate și stil. Biblioteca Digitală – documente privind Revoluția de la 1821 Pentru sursele documentare referitoare la Tudor Vladimirescu, Eteria, boieri, corespondență diplomatică și raporturile complexe dintre mișcarea de la 1821, Imperiul Otoman și lumea fanariotă. HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite” Pentru momentul în care Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și pentru constituirea centrului politic modern al statului român. Historia – „Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie” Pentru contextul Unirii Principatelor, formarea primului guvern unic și reunirea camerelor legiuitoare la București în 1862. Jurnalul Național – „București, capitală de 150 de ani” Pentru data de 24 ianuarie 1862 ca moment oficial al transformării Bucureștiului în capitală a Principatelor Unite Române. Encyclopaedia Britannica – materiale despre București și România modernă Pentru contextul occidentalizării Bucureștiului, al modernizării urbane și al reputației de oraș cu aspirații europene, asociat mai târziu cu imaginea „Micului Paris”. Lucrări de fundal recomandate Constantin C. Giurescu – Istoria românilor / lucrări despre Țara Românească Reper pentru istoria politică a Țării Românești, pentru domnii, instituții, relațiile cu Imperiul Otoman și formarea centrelor de putere. Dinu C. Giurescu – lucrări de sinteză despre istoria românilor Util pentru evoluția Țării Românești de la principat medieval la parte a statului român modern. Nicolae Iorga – lucrări despre Bizanț după Bizanț, fanarioți și civilizația românească veche Important pentru înțelegerea lumii post-bizantine, a influențelor grecești, a Fanarului și a relației dintre Țările Române și spațiul sud-est european. Neagu Djuvara – lucrări despre civilizația română între Orient și Occident Util pentru lectura de ansamblu a Munteniei și Bucureștiului ca spațiu de tranziție între influențe orientale, balcanice și occidentale. Andrei Oțetea – lucrări despre Tudor Vladimirescu și mișcarea de la 1821 Reper pentru înțelegerea momentului 1821 ca ruptură politică majoră și ca sfârșit al regimului fanariot. Șerban Papacostea – lucrări despre statalitatea medievală românească și raporturile cu marile puteri Util pentru interpretarea Țării Românești în contextul presiunilor otomane, maghiare și regionale. Radu R. Rosetti – lucrări despre organizarea militară și politică a Țării Românești Relevant pentru contextul puterii domnești, al boierimii și al rolului militar în vechea Țară Românească. Constantin C. Giurescu – Istoria Bucureștilor Foarte utilă pentru trecerea de la geografia politică a Munteniei la afirmarea Bucureștiului ca centru de comandă. George Potra – Din Bucureștii de altădată și lucrări despre hanurile bucureștene Pentru Bucureștiul vechi, târguri, hanuri, mahalale, circulație comercială și atmosfera urbană dinaintea modernizării complete. Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și despre viața urbană bucureșteană Util pentru partea de istorie socială: mahalale, obiceiuri, viață cotidiană, raportul dintre orașul oficial și orașul profund. Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866 Reper solid pentru transformările principatelor române, pentru contextul fanariot, Regulamentele Organice, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor și începuturile statului român modern. Lucian Boia – lucrări despre mit, identitate și istorie românească Util pentru nuanțarea formulelor despre Muntenia, București, modernizare, centralism și imaginarul politic românesc.