Podcastul de Filosofie

Se zvonește prin ziare că am publicat un nou episod! Nu știu ce să zic... Uite cum facem - mă mai interesez să văd dacă-i adevprat și vă zic, ok? Subiectul oricum ar fi fost: revoluția industrială și efectele ei sociale. Totul a început în secolul XVIII, când cineva s-a uitat la un fir de bumbac și a zis: „Hmm, dacă am face o mașină să-l țeasă mai repede?” Boom! A început prima revoluție industrială. Cu ajutorul războiului automat (power loom) și, mai ales, al motorului cu aburi, fabricile au început să fumege ca niște dragoni pe cafea. Oamenii au trecut de la tors cu mâna la „vrrr-vrrr” cu mașini. Bumbacul a devenit noul aur, iar trenurile cu aburi au început să țiuie prin peisaj. Dar stați, urmează partea și mai cool! Pe la sfârșitul secolului XIX, a venit a doua revoluție industrială, când cineva s-a uitat la un fulger și a zis: „Ce-ar fi să-l punem în priză?” Electricitatea a invadat orașele, iar chimia a explodat – la figurat, sperăm. Acum aveam becuri, telefoane și aspirină! Problema? Bogătanii au devenit și mai bogătani, săracii au devenit și mai săraci. Sărakilor! Invitați speciali: Jon Snow, CG, Captain Picard, prima victimă a societății industriale, Engels, tonkotsu ramen, Jacquard, Savery, Papin și mulți alții.  Link-uri utile: ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa  ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show [https://www.patreon.com/octavpopa] https://www.patreon.com/octavpopa https://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Napoleon Bonaparte (1769-1821) a fost unul dintre cei mai influenți lideri militari și politici ai Franței, cunoscut pentru războaiele sale și pentru reformele care au modelat Europa modernă. Născut în Corsica, a urcat rapid în ierarhia militară în timpul Revoluției Franceze, remarcându-se prin victoriile sale împotriva austriecilor și prusacilor. În 1799, a preluat puterea printr-o lovitură de stat, devenind Prim Consul, iar în 1804 s-a autoproclamat Împărat al francezilor. Sub conducerea sa, Franța a dominat Europa, învingând marile puteri în bătălii celebre precum Austerlitz (1805) și Wagram (1809). A implementat Codul Napoleonic, o reformă juridică ce influențează și astăzi sistemele de drept. Totuși, ambițiile sale expansioniste au dus la eșecuri. Campania din Rusia (1812) a fost un dezastru, iar după înfrângerea din Bătălia de la Leipzig (1813), a fost exilat pe insula Elba. Revenit în 1815 pentru "Domnia de 100 de zile", a fost învins definitiv la Waterloo și exilat pe insula Sfânta Elena, unde a murit în 1821. Napoleon a lăsat o moștenire profundă, influențând politica, dreptul și identitatea națională europeană. Rămâne o figură controversată, considerat atât un geniu militar, cât și un lider despotic. Support the show [https://www.patreon.com/octavpopa] https://www.patreon.com/octavpopa https://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Secolul al XIX-lea a fost o perioadă de schimbări uriașe, o adevărată explozie de idei, revoluții și invenții care au transformat lumea. În Europa, imperii s-au prăbușit, iar națiunile și-au revendicat identitatea, așa cum s-a întâmplat și în 1859, când Moldova și Țara Românească s-au unit sub Alexandru Ioan Cuza, punând bazele României moderne. Era un secol al luptei pentru libertate, cu revoluțiile de la 1848 care au zdruncinat întreaga Europă și au schimbat modul în care oamenii priveau politica și drepturile lor. Pe lângă transformările politice, tehnologia a avansat într-un ritm amețitor. S-a inventat locomotiva cu aburi, iar căile ferate au început să conecteze orașele într-un mod nemaivăzut până atunci. Telefonul și becul electric, invențiile lui Alexander Graham Bell și Thomas Edison, au revoluționat complet viața de zi cu zi. Și medicina a făcut pași importanți, cu descoperirea bacteriilor de către Louis Pasteur, ceea ce a dus la dezvoltarea vaccinurilor și a metodelor mai sigure de tratare a bolilor. La nivel cultural, acest secol a fost dominat de romantism și realism, cu scriitori precum Victor Hugo, Tolstoi sau Eminescu, care au lăsat opere nemuritoare. A fost și vremea unor mari compozitori precum Beethoven, Chopin sau Verdi, ale căror creații sunt ascultate și astăzi. În America, abolirea sclaviei după Războiul Civil a reprezentat un moment definitoriu pentru drepturile omului. Tot în această perioadă, Japonia a trecut prin modernizarea Meiji, transformându-se dintr-o societate feudală într-o putere industrială. Secolul XIX a fost, fără îndoială, un secol al schimbării, al inovației și al progresului, punând bazele lumii moderne în care trăim astăzi. Support the show [https://www.patreon.com/octavpopa] https://www.patreon.com/octavpopa https://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

Unde se termină libertatea mea și unde începe libertatea celuilalt? Mill introduce 'principiul vătămării' care este atât de cunoscut în filosofia politică încât a devenit clișeu pe care îl spun toți suporterii înaintea meciurilor amicale sau din preliminarii: poți face ce vrei tu câtă vreme nu mă rănești pe mine. Sună bine, dar care sunt problemele acestui principiu? Octăvelu Capul Chelu' explică.  "Despre libertate" (On Liberty) de John Stuart Mill este o lucrare fundamentală a liberalismului clasic, publicată în 1859. Mill susține că libertatea individuală trebuie protejată de stat și de presiunea socială, atâta timp cât acțiunile unei persoane nu dăunează altora (principiul vătămării). Unul dintre aspectele centrale este libertatea de gândire și exprimare. Mill argumentează că toate opiniile, indiferent cât de controversate, trebuie să fie libere pentru a permite progresul și confruntarea ideilor. Cenzura limitează descoperirea adevărului și dezvoltarea intelectuală. Un alt punct cheie este pericolul „tiraniei majorității”, adică impunerea de către societate a normelor dominante asupra indivizilor. Mill avertizează că nu doar guvernul poate restricționa libertatea, ci și opinia publică. Societatea nu ar trebui să impună un mod unic de viață dacă acesta nu afectează direct alte persoane. Mill respinge intervenția statului în aspecte private precum obiceiurile personale, moralitatea sau stilul de viață. Totuși, guvernul are rolul de a proteja cetățenii de violență, fraudă și exploatare. Educația și accesul la informație sunt esențiale pentru ca oamenii să ia decizii raționale. Lucrarea a influențat profund gândirea modernă despre drepturile omului, democrație și libertatea de exprimare, fiind o referință importantă pentru sistemele politice liberale de azi. ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa  ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show [https://www.patreon.com/octavpopa] https://www.patreon.com/octavpopa https://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA

După cum v-am promis acum mult timp, l-am reinvitat la podcast pe Emilian Mihailov, doctor în filosofie la Universitatea din București (cu o teză despre filosofia morală a lui Kant nota bene!) Am reușit să discutăm despre câte în lună și în stele, câtă frunză câtă iarbă, câtă chelie câtă barbă etc. A ieșit o conversație de care mi-am amintit cu drag după ce m-am trezit din mahmureală! Despre Emilian Mihailov: https://filosofie.unibuc.ro/emilian-mihailov/ O boabă despre subiect. Filosofia morală a lui Kant e cunoscută sub numele de etica deontologică (deon = datorie în Greacă). Asta pentru că se bazează pe conceptul de datorie morală și rațiune autonomă. Kant susține că moralitatea nu derivă din consecințele acțiunilor, ci din intențiile și principiile din spatele lor. Principiul central al moralei kantiene este imperativul categoric, o regulă universală care trebuie respectată necondiționat. Una dintre formulările esențiale ale imperativului categoric este: „Acționează numai conform acelei maxime prin care poți în același timp să vrei ca ea să devină lege universală”. Aceasta înseamnă că o acțiune este morală doar dacă principiul care o ghidează poate fi aplicat tuturor, fără contradicții. Cele trei cărți mari și late pentru etica lui Kant:  "Fundamentarea metafizicii moravurilor" (1785) (Grundlegung zur Metaphysik der Sitten), "Critica rațiunii practice" (1788) (Kritik der praktischen Vernunft), "Metafizica moravurilor" (1797) (Die Metaphysik der Sitten). 0:24 Filosofie morală și discurs politic 3:23 Discursul populist despre libertate  8:38 Complexul de inferioritate culturală 11:00 Actualitatea teoriilor morale 14:13 Filosofia morală a lui Kant 21:11 Egosimul agentului moral 24:00 Deontologia și consecințele   27:48 Ideea de autonomie în filosofia morală a lui Kant 44:19 Riscul aparenței de imparțialitate 54:23 Imparțialitate și empatie 57:03 E bine să minți pentru beneficii personale? 1:00:00 Sunt consecințialismul și deontologia chiar atât de diferite? 1:09:00 A câștigat egoismul? ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa  ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show [https://www.patreon.com/octavpopa] https://www.patreon.com/octavpopa https://www.youtube.com/channel/UCC91fciphdkZyUquL3M5BiA