Ioan Aurel Pop - Conferința internațională „Instituțiile în serviciul națiunii." 160 ani Academia Română și 165 ani ASTRA

Ioan Aurel Pop - Conferința internațională „Instituțiile în serviciul națiunii." 160 ani Academia Română și 165 ani ASTRA

Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române [https://www.facebook.com/InstitutuldeIstorieGeorgeBatitiu?__cft__%5B0%5D=AZbC6W83MVFlw4IVyMx29NSW-SrKHre4LVrEHj3C7XVpPUOR4LdSXSuaKpvpAzy-0fKxGEACDJTmqWMOgqf6Egypl9aqc1Z-c9HSQgKkOukU3JSC8Zv7a-zFERBVmDLldef71McgaKzd6UvzhkxOZ67UK8kvr6p0B7pZ1HEl9gwulalVHhxpI91ELwJRzWBxrzo&__tn__=-%5DK-R], în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA și Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva [https://www.facebook.com/bibliotecadeva?__cft__%5B0%5D=AZbC6W83MVFlw4IVyMx29NSW-SrKHre4LVrEHj3C7XVpPUOR4LdSXSuaKpvpAzy-0fKxGEACDJTmqWMOgqf6Egypl9aqc1Z-c9HSQgKkOukU3JSC8Zv7a-zFERBVmDLldef71McgaKzd6UvzhkxOZ67UK8kvr6p0B7pZ1HEl9gwulalVHhxpI91ELwJRzWBxrzo&__tn__=-%5DK-R], organizează, în perioada 11–12 iunie 2026, Conferința Internațională „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”. Programul conferinței propune o abordare amplă a relației dintre Academia Română, ASTRA și alte instituții sau forme de organizare culturală care au contribuit, de-a lungul timpului, la susținerea educației, cercetării, culturii scrise, memoriei istorice și vieții publice românești. Comunicările înscrise în program aduc în atenție teme precum activitatea despărțămintelor ASTREI, rolul școlilor și al bibliotecilor, circulația ideilor în presa culturală, contribuțiile unor personalități academice, implicarea elitelor regionale în proiecte culturale și naționale, precum și formele de cooperare intelectuală care au marcat spațiul românesc modern și contemporan. Cuvântul de deschidere al acad. Ioan Aurel Pop, Director Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca.

Ioan Bolovan - Conferința internațională „Instituțiile în serviciul națiunii." 160 ani Academia Română și 165 ani ASTRA

Deschiderea conferinței internaționale „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”   Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române [https://www.facebook.com/InstitutuldeIstorieGeorgeBatitiu?__cft__%5B0%5D=AZbC6W83MVFlw4IVyMx29NSW-SrKHre4LVrEHj3C7XVpPUOR4LdSXSuaKpvpAzy-0fKxGEACDJTmqWMOgqf6Egypl9aqc1Z-c9HSQgKkOukU3JSC8Zv7a-zFERBVmDLldef71McgaKzd6UvzhkxOZ67UK8kvr6p0B7pZ1HEl9gwulalVHhxpI91ELwJRzWBxrzo&__tn__=-%5DK-R], în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA și Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva [https://www.facebook.com/bibliotecadeva?__cft__%5B0%5D=AZbC6W83MVFlw4IVyMx29NSW-SrKHre4LVrEHj3C7XVpPUOR4LdSXSuaKpvpAzy-0fKxGEACDJTmqWMOgqf6Egypl9aqc1Z-c9HSQgKkOukU3JSC8Zv7a-zFERBVmDLldef71McgaKzd6UvzhkxOZ67UK8kvr6p0B7pZ1HEl9gwulalVHhxpI91ELwJRzWBxrzo&__tn__=-%5DK-R], organizează, în perioada 11–12 iunie 2026, Conferința Internațională „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”.   Manifestarea reunește cercetători, cadre didactice universitare și specialiști din țară și din străinătate, într-un cadru de reflecție dedicat rolului instituțiilor culturale, academice, educaționale și asociative în afirmarea identității naționale, în consolidarea vieții intelectuale românești și în dezvoltarea solidarităților culturale moderne.   Cuvântul de deschidere al acad. Ioan Bolovan, Director al Institutului de Istorie „George Barițiu“ din Cluj-Napoca al Academiei Române, Președinte al comisiei mixte de istorie româno-maghiară.

Din tainele meșteșugurilor străbune: Șezătoare la Mihai Viteazu, județul Botoșani

Șezătoarea - activitate culturală organizată în satul Mihai Viteazu, Comuna Ungureni, Botoșani, acasă la meșterul popular Aurica Cojocariu – tezaur uman viu - primul invitat la dialog, cea care ne spune povestea meșteșugurilor pe care le practică, meșteșuguri suprinse în momentele Șezătorii din ziua de sâmbătă, 6 iunie 2026. În Șezătoare au fost oaspeți atât din ținutul Botoșaniului, din Iași, cât și din satul Probotești – Ucraina, știut fiind faptul că satul Mihai Viteazu a fost întemiat în anul 1940 de către refugiați din satul Probotești, Ținutul Herța, ținut anexat de Uniunea Sovietică. Unii oaspeți au fost din comuna Avrămeni, județul Botoșani, fiind vorba despre Litizia Cobîlă și Cătălina Slabu, gospodine care ne povestesc despre meșteșugurile pe care le-au prezentat în Șezătoarea de zilele trecute, povestindu-ne despre dragostea pentru tradițiile neamului nostru, tradiții moștenite de la străbuni. Un alt interlocutor al relatării de astăzi este doamna profesor de limba și literatura română, meșter popular, Maria Zoițanu, cea care ne vorbește despre invitații în Șezătoarea de zilele trecute, cu accent pe faptul că principalul obiectiv al activității culturale a fost acela de a arăta tinerei generațiii din tainele meșteșugurilor. Doamna Maria Zoițanu are cuvinte de apreciere pentru meșterul popular Aurica Cojocariu, dar ne împărtășește și câteva experiențe trăite - în ultimii ani - pe exuberantul tărâm al culturii noastre populare.    A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Când dorul devine cuvânt și cuvântul devine cântec

Evenimentul - Dor de acasă: Între Cuvânt, Tradiție și Cântec, acțiune culturală desfășurată în ziua de vineri 15 mai 2026, la Chișinău, în incinta Biblotecii „Târgoviște”, filială a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. Evenimentul a fost organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Familiei, marcată în fiecare an la 15 mai, zi instituită oficial de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în anul 1993. Concret, astăzi, în relatarea noastră, întâi de toate stăm de vorbă cu Liliana Juc, șefa Bibliotecii „Târgoviște” din Chișinău, pentru ca, mai apoi, până la final, să invităm la dialog pe interpreta de muzică populară Oxana Mardari, profesor de canto popular și de vioară la Școala de Muzică „Eugen Doga” din Chișinău.   A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Muntenia – câmpia unde puterea s-a negociat cu imperiile

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.   Bibliografie selectivă Encyclopaedia Britannica – „Walachia” Pentru cadrul general al Țării Românești / Valahiei, pentru relația cu Imperiul Otoman și pentru începuturile suzeranității otomane asupra principatului. Britannica notează că Mircea cel Bătrân plătea tribut otomanilor încă din 1391, iar în 1417 a recunoscut suzeranitatea turcească. Enciclopedia României – materiale despre Țara Românească și Muntenia Pentru delimitarea istorică a Țării Românești, pentru rolul Munteniei ca parte răsăriteană a vechiului principat și pentru cadrul general al regiunii în istoria românilor. Encyclopaedia Britannica – „Règlement Organique” Pentru consecințele mișcării de la 1821, pentru sfârșitul regimului fanariot și pentru începutul etapei de reorganizare politică a Moldovei și Țării Românești sub influență rusă. Enciclopedia României – „Anul 1821” Pentru reperele legate de Tudor Vladimirescu, sfârșitul regimului fanariot și contextul politic al Țării Românești în anul 1821. Radio România Internațional – „Fanarioți și mode în spațiul românesc” Pentru nuanțarea epocii fanariote: nu doar fiscalitate grea, corupție și dependență politică, ci și circulație culturală, influențe urbane și rolul fanarioților ca agenți ai unor schimbări de mentalitate și stil. Biblioteca Digitală – documente privind Revoluția de la 1821 Pentru sursele documentare referitoare la Tudor Vladimirescu, Eteria, boieri, corespondență diplomatică și raporturile complexe dintre mișcarea de la 1821, Imperiul Otoman și lumea fanariotă. HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite” Pentru momentul în care Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și pentru constituirea centrului politic modern al statului român. Historia – „Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie” Pentru contextul Unirii Principatelor, formarea primului guvern unic și reunirea camerelor legiuitoare la București în 1862. Jurnalul Național – „București, capitală de 150 de ani” Pentru data de 24 ianuarie 1862 ca moment oficial al transformării Bucureștiului în capitală a Principatelor Unite Române. Encyclopaedia Britannica – materiale despre București și România modernă Pentru contextul occidentalizării Bucureștiului, al modernizării urbane și al reputației de oraș cu aspirații europene, asociat mai târziu cu imaginea „Micului Paris”. Lucrări de fundal recomandate Constantin C. Giurescu – Istoria românilor / lucrări despre Țara Românească Reper pentru istoria politică a Țării Românești, pentru domnii, instituții, relațiile cu Imperiul Otoman și formarea centrelor de putere. Dinu C. Giurescu – lucrări de sinteză despre istoria românilor Util pentru evoluția Țării Românești de la principat medieval la parte a statului român modern. Nicolae Iorga – lucrări despre Bizanț după Bizanț, fanarioți și civilizația românească veche Important pentru înțelegerea lumii post-bizantine, a influențelor grecești, a Fanarului și a relației dintre Țările Române și spațiul sud-est european. Neagu Djuvara – lucrări despre civilizația română între Orient și Occident Util pentru lectura de ansamblu a Munteniei și Bucureștiului ca spațiu de tranziție între influențe orientale, balcanice și occidentale. Andrei Oțetea – lucrări despre Tudor Vladimirescu și mișcarea de la 1821 Reper pentru înțelegerea momentului 1821 ca ruptură politică majoră și ca sfârșit al regimului fanariot. Șerban Papacostea – lucrări despre statalitatea medievală românească și raporturile cu marile puteri Util pentru interpretarea Țării Românești în contextul presiunilor otomane, maghiare și regionale. Radu R. Rosetti – lucrări despre organizarea militară și politică a Țării Românești Relevant pentru contextul puterii domnești, al boierimii și al rolului militar în vechea Țară Românească. Constantin C. Giurescu – Istoria Bucureștilor Foarte utilă pentru trecerea de la geografia politică a Munteniei la afirmarea Bucureștiului ca centru de comandă. George Potra – Din Bucureștii de altădată și lucrări despre hanurile bucureștene Pentru Bucureștiul vechi, târguri, hanuri, mahalale, circulație comercială și atmosfera urbană dinaintea modernizării complete. Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și despre viața urbană bucureșteană Util pentru partea de istorie socială: mahalale, obiceiuri, viață cotidiană, raportul dintre orașul oficial și orașul profund. Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866 Reper solid pentru transformările principatelor române, pentru contextul fanariot, Regulamentele Organice, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor și începuturile statului român modern. Lucian Boia – lucrări despre mit, identitate și istorie românească Util pentru nuanțarea formulelor despre Muntenia, București, modernizare, centralism și imaginarul politic românesc.