Inteligența Artificială și drepturile de autor

Premiul pentru interviuri la concursul MICII MARI JURNALIȘTI, Reșița 2026

Eleva DARIA-MARIA DUDAȘ-VASILE, cls. a X-a, Colegiul Național "Traian Lalescu" din Reșița, prof.coord. Adriana DUDAȘ-VASILE, a câștigat la secțiunea intervuri în cadrul celei  de-a IV-a ediții a Concursului „Micii mari jurnalişti”,  „Oameni și locuri″ -  reportaje - „DORU DINU GLĂVAN” (07.06.1946-31.10.2021) și interviuri - „OANA CENAN GLĂVAN” (17.07.1973- 07.11.2023).

Inteligența Artificială și drepturile de autor

UNESCO abordează intersecția dintre Inteligența Artificială (IA) și drepturile de autor prin prisma eticii, a drepturilor omului și a protecției diversității culturale. Organizația susține că drepturile creatorilor umani trebuie să rămână în centrul dezvoltării tehnologice.   La nivel internațional și european, inclusiv în România, legislația privind drepturile de autor dictează că doar creațiile realizate de oameni pot beneficia de protecție. Conținutul generat exclusiv de IA nu deține drepturi de autor.   Interviuri realizate de Mădălina Corina Diaconu în cadrul programului UNESCO 70 România.

Membrii UZPR din Serbia la Chișinău (II)

În cadrul lansării cărții de interviuri „Reflecții eterne în oglinda timpului" de poeta și jurnalista Mariana Stratulat, Serbia, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu" pentru prima dată s-au întâlnit la Chișinău membrii UZPR filiala Serbia cu filiala Chișinău. Deși o colaborare prin reviste, antologii, se stabiliseră și prin dialogul virtual cu protagonista evenimentului și cu profesorul universitar Virginia Popoviç, Universitatea Novi Sad. Moderatorul evenimentului: profesorul Cătălin Negoiță, Galați. Președinta Filialei Chișinău Victoria Fonari a menționat de oportunitatea noilor punți culturale, jurnalistice și științifice. Interviu realizat de jurnalistul și scriitorul Andrei Viziru, membru al UZPR, Chișinău.

„Caligrafic. Amprente cursive”, ediția a II-a

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești prezintă expoziția temporară „Caligrafic. Amprente cursive”, ediția a II-a. Scopul expoziției este de a readuce în atenția publicului larg Caligrafia - arta de a scrie frumos de mână. Scrisul de mână este considerat unul dintre cele mai importante moduri de comunicare, însă în acest secol XXI când lumea este guvernată de tehnică, scrisul de mână rezistă cu greu evoluției tehnologiei digitale. Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu pentru RRC.

Istoria Presei Transilvane - episodul I

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă: Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj  Instituția-cheie pentru Transilvania.   colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)   fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”   cataloage și inventare verificabile  sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori.  Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice   colecții microfilmate   cataloage bibliografice   bibliografii istorice oficiale  Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor.  Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj  Colecții digitale și fizice relevante pentru:   presa clujeană   presa maghiară ardeleană   publicații interbelice  Biblioteca ASTRA Sibiu  Extrem de importantă pentru:   presa sibiană   presa confesională   publicații românești din secolul XIX  Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei.  2 Arhive istorice  Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba)  Aici pot fi verificate:   autorizații de apariție   dosare de cenzură   registre administrative   corespondență editorială  Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere  (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism).  3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate)  Nicolae Iorga – Istoria presei românești  Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic.  Dicționarul presei românești (Academia Română)  Instrument modern, foarte util pentru:   date exacte   perioade de apariție   orientare politică  Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj  Studii academice despre:   presa românească din Transilvania   1848 în presă   presa și mișcarea națională  Sursă solidă pentru interpretare istorică.  4 Colecții digitalizate (verificabile online)  Arcanum Digitheca  Important pentru:   presa maghiară din Transilvania   colecții integrale digitalizate   verificarea articolelor originale  Foarte util pentru comparații multilingvistice.  Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională  Unele colecții transilvănene sunt scanate aici.  Europeana / WorldCat  Pentru verificarea datelor de catalog internațional.  5 Presa confesională (surse esențiale)  Transilvania are un ADN confesional puternic.  Trebuie consultate:   Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)   fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)   presa bisericească (ex. „Telegraful Român”)  Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă.  6 Perioada comunistă (1948–1989)  Pentru această etapă:   Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)   Arhivele județene   colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.)  Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și  trebuie documentată.  7 Perioada post-1989 și transformarea digitală  Surse:   Monitorul Oficial (pentru înregistrări)   date ONRC pentru societăți editoriale   arhive online ale publicațiilor   interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate)