Arturo López Martínez, filolog spaniol, îndrăgostit de România

Arturo López Martínez, filolog spaniol, îndrăgostit de România

La propunerea scriitorului ieșean Liviu Apetroaie, nu demult, am stat de vorbă cu filologul Arturo López Martínez, originar din Spania, „țara toreadorilor”, prezent, la Iași, la o Școală de vară, eveniment organizat de către reprezentanții Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Arturo știe limba română, dar știe foarte multe și despre literatura noastră. Ne spune că - la Iași - a venit pe urmele unei cărți vechi; mai mult, are în plan realizare unei ediții critice referitoare la primele traduceri ale lui Cicero, tardus în Spania de către Alfonso de Santa María de Cartagena pe la 1422. Pe lângă toate acestea, interlocutorul nostru ne mai spune că a tradus pe Mihail Kogălniceanu, primul care a scris despre Spania, recomandându-vă NOTE DE CĂLĂTORIE, texte îngrijite, adnotate şi prezentate de către DAN SIMONESCU. Studiile realizate și limbile străine pe care le cunoaște Arturo López Martínez, alte teme ale dialogului. A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

București – orașul unde puterea și-a schimbat limba dar nu și-a pierdut neliniștea

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă Primăria Municipiului București – „Date istorice” / „Povestea orașului” Pentru prima atestare documentară a Bucureștiului, la 20 septembrie 1459, în timpul lui Vlad Țepeș, și pentru consolidarea statutului orașului ca reședință domnească și capitală a Țării Românești în secolul al XVII-lea. Basilica.ro – „București, 562 de ani de atestare documentară” / materiale aniversare despre prima atestare a Capitalei Pentru hrisovul din 20 septembrie 1459, păstrat la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, și pentru mențiunea privind anul 1659, când Bucureștiul devine capitală a Țării Românești. Radio România Cultural – „Prima atestare documentară a Bucureștilor” Pentru contextul documentului din 1459, emis de Vlad Țepeș, și pentru ideea statutului de reședință domnească al Bucureștiului. HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite” Pentru momentul 1862, când Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite și centrul instituțional al statului român modern. Enciclopedia României – „Proclamația de la Islaz” Pentru programul revoluționar al pașoptiștilor munteni, adoptat la 9/21 iunie 1848, și pentru caracterul său constituțional și reformator. Agerpres Documentare – „Marea Adunare Națională de la Blaj, din 3/15–5/17 mai 1848” Pentru rolul Blajului ca scenă majoră a revendicărilor românilor transilvăneni în 1848 și pentru ideea formulării moderne a națiunii române în Transilvania. Enciclopedia României – „Adunarea Națională de la Blaj” Pentru desfășurarea adunării de la Blaj pe Câmpia Libertății și pentru contextul politic al românilor transilvăneni în revoluția de la 1848. Historia – „1 Decembrie 1918 – Ziua în care românii au făcut Marea Unire” Pentru textul și semnificația Rezoluției de la Alba Iulia, prin care românii din Transilvania, Banat și Țara Ungurească au decretat unirea cu România. Basilica.ro – „1 Decembrie: Ziua Națională a României” Pentru contextul Marii Uniri, înțeleasă ca finalizare a unui proces început în 1859 și continuat prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România. Casa Capșa – istoric oficial Pentru rolul Casei Capșa în viața mondenă, culturală și literară a Bucureștiului, inclusiv reputația de „cafenea a scriitorilor și artiștilor”. RADOR – „Embleme bucureștene – Casa Capșa” Pentru evocarea Capșei ca punct de întâlnire al lumii artistice și gazetărești bucureștene, cu formula „redacția redacțiilor” și ideea „botezului Capșei”. București.ro – „Simboluri ale Bucureștiului: Casa Capșa” Pentru atmosfera intelectuală a Capșei și pentru nume ale clientelei literare: Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Camil Petrescu, Ion Minulescu, precum și pentru evocarea făcută de Tudor Arghezi. Encyclopaedia Britannica – „Bucharest” / materiale despre România comunistă Pentru formula Bucureștiului ca „Paris al Estului”, pentru transformările orașului după al Doilea Război Mondial și pentru contextul instaurării regimului comunist după 1945–1947. Lucrări de fundal recomandate Constantin C. Giurescu – Istoria Bucureștilor Lucrare fundamentală pentru evoluția orașului, de la primele atestări și Curtea Domnească până la modernizare. George Potra – Din Bucureștii de altădată Foarte util pentru atmosfera urbană, viața cotidiană, mahalale, străzi, personaje și memorie bucureșteană. George Potra – Istoricul hanurilor bucureștene Relevant pentru Bucureștiul negustoresc, pentru lumea hanurilor și pentru orașul de dinaintea modernizării bulevardiere. Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și viața urbană bucureșteană Util pentru înțelegerea Bucureștiului de jos, a mahalalelor, a obiceiurilor, a amestecului social și a memoriei urbane nevăzute. 1. I. Ionnescu-Gion – Istoria Bucurescilor O lucrare veche, cu valoare documentară și stilistică, importantă pentru felul în care Bucureștiul a început să-și construiască propria istorie scrisă. Ioana Pârvulescu – Întoarcere în Bucureștiul interbelic Foarte bună pentru atmosfera interbelică, pentru ritmul orașului, pentru detaliile vieții cotidiene și pentru farmecul lucid al epocii.

Caietele care spun povești - LIVE la Bookzone (Bookfest 2026)

Un proiect educațional, artistic și social care transformă un obiect școlar obișnuit într-un instrument de empatie și solidaritate. Acesta nu este un simplu produs de papetărie. Este o platformă de exprimare. O colecție de caiete pentru toate ciclurile școlare, realizate pe hârtie de calitate, gândite pentru utilizare reală, zilnică. Fără inteligență artificială. Fără filtre digitale. Doar creion, culoare, imaginație și curaj.Fiecare copertă este autentică. Fiecare desen este o lume.   Proiectul continua cu o faza noua: pina la finalul verii "Caietele care sun povesti" isi aleg subiectul copertelor din primul film romanesc ptr copii "Pericol".   Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu, RRC.

Identitate și continuitate la rușii de veche credință din România

Stăm de vorbă cu doamna educatoare Vasa Erastov, originară din Climăuți, comuna Mușenița, Suceava, un om atașat valorilor identitare ale rușilor de veche credință din România, mărci identitare pe care ni le prezintă, cu pricepere și multă răbdare. Importanța periodicului „Zorile”, periodic bilingv lunar al Asociației Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, un alt subiect al dialogului. Imaginea înaintașilor prin vocea interlcutorului nostru, o altă temă despre care aflăm amănunte. Tânăra generație și dragostea acesteia pentru mărcile identitare al comunității, alt subiect pe care ni-l creionează, prin cuvânt, doamna educatoare Vasa Erastov. Dragostea pentru profesia de educatoare, profesie pe care a practicat-o cu multă pasiune, altă temă a dialogului.   A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Centenar Margareta Niculescu

Margareta Niculescu a fost una dintre cele mai importante figuri ale teatrului de animație românesc și internațional. Regizoare, directoare de teatru, profesoară și creatoare de școală, ea a marcat decisiv evoluția teatrului de păpuși și marionete din a doua jumătate a secolului XX. Margareta Niculescu a lăsat o moștenire de prim rang în cultura europeană și mondială. Marcarea centenarului său sub egida UNESCO reprezintă o recunoaștere firească a acestei contribuții excepționale. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Liga Deca, secretar general CNR UNESCO. Material difuzat la RRC.